Simona Popescu scrie pe blog despre politica din Romania. Intre 1998 si 2009 a fost Sef al sectiei de politica interna la Romania Libera. Scrie in presa libera de 19 ani.
1. Esti o sustinatoare a lui Traian Basescu. Ai fost data afara pe buna dreptate, nu crezi?
Este acum un moment de radicalizare: daca susti o idee, automat esti taxat ca fiind omul lui “X”. Sau al lui “Y”, ceea ce-i mai grav. Dar cine-i curios sa vada ce-am scris incepand cu 1990, exista biblioteci si arhive, va observa ca eu am sustinut nu oameni, ci idei, masuri pentru democratie, pentru reforma… Asta am invatat de la Ion Ratiu, al carui consilier personal am fost prin ’91 – ’92, ca este bine sa f
aci. Ca jurnalist de opinie, nu trebuie sa te dedici politicienilor, ci proiectelor bune atunci cand stii sigur ca merita, ca sunt bune pentru oameni. Unii ar sari repede sa spuna ca pe Emil Constantinescu l-am sustinut mai mult decat pe Traian Basescu. Am constatat insa ca Traian Basescu, spre deosebire de Constantinescu, a inteles pozitia mea, ba chiar tocmai asta a si apreciat la mine. Si sa stii ca atunci cand mi s-a parut ca nu se tine de treaba, l-am criticat si pe el. Asta se poate verifica. Multi fiind foarte tineri nu cunosc activitatea mea care se intinde pe parcursul a aproape19 ani si tind sa ma judece superficial. Cand eu relatam despre nasterea Constitutiei Romaniei moderne post-decembriste, multi actuali jurnalisti se chinuiau cu liniute si bastonase in clasa intai. Asta daca nu se impiedicau de olita la cresa.
2. Ce mai reprezinta presarii din Romania decat niste tonomate jalnice? La televizor nu te prind, de mana cu Hurezeanu?
Perceptia despre tonomate este gresita. Ele exista, desigur. Dar in general patronii prefera sa angajeze analisti in functie de parerile lor politice. In felul acesta nici nu-i nevoie sa-i plateasca in plus pentru ca respectivii analisti, fara sa fie tonomate, au aceeasi viziune cu a patronilor. Se regasesc in afinitati comune si le este ambelor parti mai usor.
Din aceasta cauza este foarte greu pentru jurnalistii ca mine sa-si gaseasca loc de munca in presa romaneasca. Patronii au alta viziune si alte interese. Putin inaintea conflictelor Evenimentul Zilei – Ringier, Romania Libera – WAZ au aparut voci dintr-o asa-zisa societate civila ce aparau, chipurile, libertatea presei si care s-au trezit afirmand ca ziaristii trebuie sa faca strict ce le spune patronul. Ca sunt niste simplii angajati. Marionete. Apoi, “baietii destepti” s-au autopropus patronilor pe care tocmai ii sfatuisera “de bine” si i-au convins cumva ca ei sunt marii salvatori. Au incheiat cu patronatele contracte financiare extrem de avantajoase pentru ei personal si au prabusit ziarele respective aducandu-le foarte aproape de faliment. Au fost si doua exceptii notabile: “Adevarul”, care a avut un management excelent si s-au facut investitii reale, si “Jurnalul National” – unde s-au facut investitii dar s-a pastrat si echipa, decizie ce s-a dovedit inspirata. Cat despre Emil Hurezeanu, eu il respect foarte mult. L-am ascultat la “Europa Libera”, am lucrat cu dumnealui la “Romania libera” si l-am apreciat ca sef. Este un ziarist excelent, dar pentru televiziune, nu pentru presa scrisa. Am scris asta si la mine pe blog.
3. Cine va fi arestat in zilele urmatoare din presa? Care-i toata povestea cu Becali si ce-ai fi scris pe tema? Pe cine vezi Presedinte la anul?
Nu sunt jurnalist de investigatii asa ca nu cunosc amanuntele afacerii. Instinctul meu de ziarist imi spune insa ca Becali l-a deranjat foarte mult pe Marian Vanghelie in sectorul 5. Vanghelie abia astepta sa puna mana pe doi si-un sfert ca sa se razbune atat pe Gigi Becali cat si pe Traian Basescu. Iti spun ca Vanghelie a ajuns mai important in PSD prin jocurile pe care le face decat Iliescu, Nastase si Geoana la un loc. Practic, e un fel de Obama al PSD-ului, nu al Romaniei. Il ajuta si culoarea.
Presedinte? Depinde de Traian Basescu si de consilierii sai cum vor gestiona perioada urmatoare. De performanta lui Basescu depinde viitoarea formula de guvernare si numele viitorului premier. E greu de spus pentru ca Basescu inca nu si-a dezvaluit planurile. Daca va gestiona gresit criza in care este bagat acum de Vanghelie si doi si-un sfert, nu va mai iesi presedinte. Cine analizeaza corect ce si cum se intampla va vedea ca PSD are o mare influenta asupra Justitiei. Si nu de ieri de azi! Basescu ar face bine sa ia aminte la aceasta situatie grava, altfel s-ar putea sa aiba neplaceri mari. Iti dai seama ce impact ar avea arestarea Ioanei sau a lui Mircea Basescu pentru niste chestiuni ridicole care nici macar nu sunt ilegale?
4. Romania Libera: Pitigaiala de turturica sau cantec de lebada?
Si una si alta. Daca patronatul nu-si va da seama ce greseala a facut dandu-i mana libera lui Dan Turturica, se va intampla exact ceea ce s-a intamplat si cu alte publicatii ale WAZ… se va inchide! Nu trebuie uitat nici ca WAZ a inchis cotidianul “National”, care era in acelasi trust cu “Romania libera”, tot din cauza unei conduceri care l-a falimentat chiar sub ochii vigilenti ai nemtilor. Mi-e teama ca “Romania libera” va avea aceeasi soarta daca va continua pitigaiala Turturica. Mai ales ca el, ca un sot responabil, si-a angajat si nevasta pe partea economica.
5. Ce se intampla cu presa romaneasca in general? Care-i sunt coordonatele anul acesta?
Este total diferita fata de ceea ce era in 2004. Presa romaneasca sufera din cauza crizei. Depinde foarte mult de conducerile economice si editoriale mai mult ca niciodata pentru a supravietui.
6. Tara e libera, pana la urma, sau doar ni se pare noua?
Totul e o iluzie.
7. Ce viitor oferi internetului in toata povestea asta? De ce ti-ai facut blog?
Internetul este practic viitorul presei. Insa si pe internet este din ce in ce mai greu sa-ti atragi cititori. Multi prefera subiecte usurele. Practic presa scrisa se muta pe internet, dar nu si subiectele “grele”. Prostioarele iau fata chestiunilor serioase. Poate ca lucrurile s-ar mai putea schimba dupa ce se mai maturizeaza internautii de astazi. Tinerii de azi nu mai sunt asa interesati de politica. Iar blog mi-am facut pentru ca intotdeauna, in presa romaneasca, exista constrangeri legate de linia editoriala a ziarului, iar pe blog puteam si pot sa spun ce vreau eu.
8. Ce planuri ai tu cu tine?
In general un ziarist doarme putin, nu are timp liber. Imi caut un serviciu. Sunt acoperita pana peste cap de hartii, proiecte si numere de telefon ale celor care m-ar putea ajuta sa le realizez. Voi continua ceea ce am inceput, cu toata convingerea. La fel ca si pana acum. Cred ca intr-un final, nu prea curand ce-i drept, Romania va deveni ce trebuie sa devina.
Simona Popescu elaborează astăzi două scenarii legate de alegerile din Noiembrie, opţiuni care serversc rezultatele prezenţei noastre la vot de ziua Sfântului Andrei. Nu este un secret faptul că ne aflăm în plină criză constituţională, cu un document prost-elaborat care serveşte drept lege fundamentală într-o guvernare minoritară şi chinuită, la fel cum victoria Alianţei DA nu reprezenta o opţiune în planurile pesediste ale anului 2004. Departe de a fi un document constitutiv al democraţiei române, litera legii prevedea doar o opţiune apropiată partidului-stat, sub o guvernare monocolora şi la mica înţelegere între Preşedinte şi Primul Ministru.
Cum Băsescu a furat startul şi a impus, într-o anumită măsură, guvernarea propriei alianţe electorale, criză s-a anunţat la orizont. Sincopele dreptei româneşti şi omniprezentul dor după ciolan au dus la starea de astăzi, în care trei partide se luptă pentru o majoritate în viitorul parlament, cu rezultatele alegerilor reprezentând doar laitmotivul pentru obţinerea puterii. Ce va urmă, în zilele şi săptămânile de după alegeri, în măsură în care repartizarea voturilor se face de un soft încă neterminat, societatea civilă este limitată în capacitatea sa de monitorizare a scrutinului, iar Constituţia este gata să fie terfelita în numele ciolanului, indiferent de consecinţe, este un circ pe care însuşi domnul Băsescu s-a grăbit să-l denumească “lovitură de stat”.
Scenarii ar fi multe, cel mai negru dintre ele preluând şi elemente de revoltă populară, gaze oprite şi alte asemenea minunăţii care se pot întâmpla numai la marginea imperiilor, fix acolo unde se află naţia romană. Nu prevăd chiar o astfel de catastrofă, cum nu prevăd nici o tranziţie uşoară pentru luna decembrie. Dar stau să mă gândesc, în situaţia în care alegerile apar într-un climat internaţional nesigur, la mijlocul tranziţiei între Bush şi Obama, cu alegeri în Republica Moldova şi Rusia cât se poate de doritoare în a-şi bagă nasul în Transnistria, să nu care cumva să fim iar pe tabla de şah a istoriei. Nu aş vrea să prevăd arestări făcute în numele interesului naţional, cu Geoană, Voiculescu şi Tăriceanu băgaţi după gratii pentru înaltă trădare sau alte frumuseţi legate de cuvintele ‘armata’ sau ‘servicii’; La fel cum, de altfel, nici n-aş vrea să presimt o înţelegere tacită între oricare dintre partide şi omniprezentele servicii secrete româneşti. Aceste lucruri ar vicia total procesul democratic şi statul de drept.
Cel mai simplu dintre scenarii ar reprezenta o tranziţie relativ uşoară de la o guvernare la alta, în situaţia în care PSD-ul şi PNL-ul au ameninţat, iar Băsescu le-a pictat răspunsul în culori deloc pastel. Probabil că amândouă taberele au blufat, drept pentru care nici nu văd vârful acestei crize ca fiind altceva decât o decizie a Curţii Constituţionale, în situaţia în care Băsescu numeşte un Prim Ministru nedorit de către tabăra PSD-PNL. Spun tabăra PSD-PNL în măsura în care ultimele negocieri de culise nu ar scoate şi o variantă PDL-PSD la guvernare. Că va fi show între timp, iar ambele tabere se vor folosi de toate tertipurile posibile, acuzând un interes naţional în care niciuna nu crede, de fapt, e altă poveste şi mult distantă consecinţelor teribile prevăzute de cei cu imaginaţia bogată. Nu ştiu de ce-mi rămâne în minte ideea numirii unui cvasi-tehnocrat sau de ce umbră serviciilor secrete pare să acopere o astfel de numire, în mintea mea. Sper, atât cât pot să sper în nişte organizaţii tenebroase şi non-democratice, că interesul naţional va prima.
În ceea ce-i priveşte pe români şi mersul lor la vot de ziua patronului lor spiritual, trăiesc cu speranţa că toate aceste misculatii politice, oricât de atent gândite, nu vor face altceva decât să scoată lumea din case. Este aceeaşi speranţă oarbă care-mi spune că, indiferent de pomeni electorale sau de manipulări mediatice, românul are bunul simţ să-şi voteze conştiinţa. Şi Sfântul Andrei, s-ar spune, a urmat o idee în ceva, fără să fie sigur ca acel ceva este real sau tangibil. Românii sper să aibă destulă încredere încât să voteze pentru democraţie, oricât de distant ar fi acel ţel.
-MD
Spuneam mai ieri ca ne putem astepta la surprize in ceea ce-l priveste pe domnul Oprescu si candidatura sa la Primaria Capitalei. Mai exact, aduceam in discutie ideea ca dansul s-ar putea retrage (sau ar putea fi retras) din cursa in orice moment, privind din punctul de vedere al unui Partid Social Democrat care, in ciuda fragmentarii interioare, nu si-ar dori sa se vada exclus din turul doi la Primaria Capitalei. Anumite semnale aparute in presa, precum si postarea lui Iosif Buble cum ca Doctorul chiar si-a falsificat o parte dintre semnaturi, trimiteau spre continuarea ‘patimilor’ pe care le-a indurat acesta inca de la intrarea in cursa pentru scaunul de edil.
Aceasta fiind logica si luand in considerare faptul ca viziunea domnului Oprescu asupra PSD-ului este una mercantilista, dar trainica, cel putin in relatia cu Ion Iliescu, ideea ca Doctorul s-ar impotrivi in vreun fel in fata unui bine mai mare al partidului sta in cumpana cu dorinta sa, oricat de frustrata, de a castiga macar ceva in cariera sa politica. In acest sens, vad cu surprindere un articol semnat de Simona Popescu pe blogul ei, in care aceasta ne vorbeste despre cum PSD-ul ar marsa mai degraba pe mana lui Oprescu decat pe cea a lui Cristian Diaconescu:
S-a calculat ca, in prezent, Diaconescu si Oprescu au acumulat, impreuna, in jur de patruzeci de procente. Pe valul de discutii intens mediatizate, ce vor fi provocate de surprinzatoarea renuntare a unui candidat in favoarea celuilalt de dragul “unitatii” PSD, se mizeaza pe castigarea, inca din primul tur, a peste 50% din voturile alegatorilor bucuresteni. – Simona Popescu
Este o posibilitate si respect cunostintele si experienta Simonei. Recunosc, insa, ca nu sunt de acord cu ideea din mai multe puncte de vedere: In primul rand, daca ar fi sa pornim de la ideea ca Sorin Oprescu a fost lansat sau s-a lansat in cursa stiind foarte bine plusul de valoare pe care i-l confera, chiar si nominal, independenta fata de PSD, atunci nu vad sensul revenirii sale, in plina campanie, alaturi de partidul hulit. Si-ar sterge instantaneu procentele de care beneficiaza in urma circului mediatic starnit de plecarea sa. Care procente, sa ne intelegem, nu cred ca sunt nici pe departe cele mediatizate (30-35%). Poate 35% notorietate sau intentie de vot in sondaje luate la pila! Ca la urne, in situatia in care PSD-ul nu se bucura de un sprijin mai mare de 25% in Bucuresti, n-are cine sa-l voteze! Putini sunt cei care ar crede in ideea ca domnul Oprescu este un candidat cu adevarat independent.
In al doilea rand, chiar si cu cunostintele mele minimale legate de sociologie, nu vad cum ar putea strange PSD-ul 50% din adunarea voturilor lui Diaconescu cu cele ale lui Oprescu. Daca e sa ne luam dupa cifrele vehiculate, Cristian Diaconescu nu are mai mult de 10-12% din electorat (cifra de bun simt dupa parerea mea). Hai sa-i dam 15%. Acest procentaj din intentia de vot se traduce intr-o parte a electoratului PSD-ist. Oprescu fura de la PSD un 10%, la care mai adauga electorat de la PNL, PDL si ceva nehotarati. Sa nu uitam ca prezenta sa electorala, cu exceptia circului mediatic aferent plecarii sale din PSD, este fix zero.
Exista, mai apoi, si electoratul. Intr-o campanie in care cuvantul blat este la ordinea zilei, iar prezenta la vot va fi una destul de scazuta (nu mai mult de 40% din electoratul Bucurestean), sub egida cvasi-Gusaneasca “ne-am saturat si punct”, nu vad iesind la urne alta lume decat cea reprezentativa pentru partidele aflate in cursa.
In fine, Traian Basescu deschide portile Cotrocenilor in aceasta Duminica, de unde aproape sigur ca va face o declaratie legata de alegerile locale, spulberand, din nou, ciclurile linistite de stiri ale weekendului. Acesta a identificat deja legatura dintre Iliescu si Oprescu. Ramane de vazut pe cine va mai acuza. Nu e un secret faptul ca toata suflarea portocalie il identifica pe Oprescu cu Iliescu si Nastase. Electoratul inca raspunde bine la teama de aceste doua personaje. Nici nu sunt departe de adevar.
Problema ramane cu PSD-ul insusi, ca si partid. Cine se va retrage: Oprescu sau Diaconescu? Daca se retrage Diaconescu si PSD-ul il sustine pe Doctor, Oprescu va pierde magistral. Daca se retrage doctorul din cursa si-l sustine pe Diaconescu, PSD-ul revine la forta sa procentuala. Tot nu castiga, oricare ar fi solutia gasita. Iar dintre toate posibilitatile, exista o singura constanta: Geoana pierde.
-MD
