Via colegii de la Coltu’ Strazii, unde Ovidiu scrie foarte bine pe tema, am luat si eu la puricat partile de politica externa si de aparare din cel mai nou si mai fantastic program PNL (paginile 96-111). Inteleg ca e scris sub autoritatea acelui luminat politician pe nume Varujan Vosganian. Sectiunile pe care le-am citit sunt pline de sintagme precum “solventa profilului strategic national”, “interoperabilitate completa” si “instrumente de securitate traditionale indispensabile”. Cred ca, in ultimul caz, raportul se refera la traditionala bâtă.
Si ofer doar cateva fragmente, intru delectare:
“Promovarea unui sistem de achizitii in domeniul apararii care sa contribuie la relansarea economica nationala.”
Aici nu prea inteleg la ce se refera autorii. Sa lasam tancurile si sa cumparam Loganuri, sa ia fiecare la pila telecomanda televizorului si s-o transforme-n glont de AK-47? Adica nu pricep ce sistem de achizitii militare poate sa contribuie la relansarea economica. Sa ne bazam pe producatorii interni sau ce? Construim undeva MIG-uri si nu mi-a spus nimeni?
“In noul context regional, o valoare adaugata relevanta poate veni din desemnarea, negocierea si realizarea unui parteneriat strategic Suedia-Polonia-Romania-Turcia, pe dimensiunea cooperativa NATO- UE, care poate deveni un instrument important, adaugat celor existente, pentru cresterea eficacitatii gestionarii relatiei de la Rasarit.”
Arcasii galben-albastri s-au uitat pe harta si au zis, “Bun, unde-i Mama Rusie? Acolo! Ce e mai la vest, asa? Suedia si Polonia. Bun, baga! Ia uite, daca tragi o linie din Suedia pana-n Turcia, trece prin Romania. Gata, avem axa, frate!”. Acuma, daca Suedia ar si fi in NATO, lucrurile ar sta ceva mai usor cu dimensiunea cooperativa. Si poate a fost o scapare, dar, la pagina 106, raportul continua: “…Suedia-Polonia-Romania-Turcia, state… care pot juca imprena un rol esential in proiectarea unor politici comune la nivelul UE si NATO.” Da, turcii vor proiecta in UE fix cat proiecteaza Suedia in NATO.
“La nivel global, o valoarea adaugata consistenta pentru aliatii si partenerii nostri, poate fi reconsolidarea relatiei bilaterale cu noii actori globali emergenti relevanti China, India, Brazilia, Africa de Sud, pe baza relatiilor traditionale bune ale Romaniei cu aceste state.”
Hai sa nu ne uitam pe programul de guvernare 2009-2012, pentru ca dam peste urmatorul paragraf:
“O prioritate pentru politica externă a României va fi dezvoltarea relaţiilor tradiţionale cu ţările emergente, China, India, Brazilia. Va fi necesară alocarea unor resurse consistente în exercitarea politicii noastre externe pentru revigorarea relaţiilor cu aceste mari puteri. Prioritară este reconfirmarea relaţiilor politice de parteneriat cu China şi completarea acestora cu o relaţie economică echilibrată. De asemenea, vor fi consolidate parteneriatele şi relaţiile speciale cu alte state din Asia, precum Japonia şi Coreea de Sud.” – gov.ro
N-au copiat, tarile alea erau acolo si cand s-au apucat ei de munca, iar Africa de Sud a fost adaugata din cauza Cupei Mondiale, probabil, care a relansat economia tarii fix cat a relansat Vosganian pe-a noastra, cand a fost Ministru.
“Relatia cu Federatia Rusa trebuie reconstruita cu ingeniozitate si retinere…”
“Georgia este de importanta majora strategica pentru comunitatea euro-atlantica, pierderea orientarii democratice si pro-occidentale a Georgiei insemnand pierderrea Marii Negre si a culoarului de tranzit Asia Centrala-UE.”
“Primirea cat mai rapida a Macedoniei in NATO prin deblocarea afecerii numelui, relatia strategica, democratizarea si europenizarea Serbiei si antrenarea in Parteneriatul individual cu Alianta, dar si angajarea intr-o solutie solida de consens fezabila si sustenabila in relatia cu regiunea Kosovo, sunt obligatorii. Romania poate recunoaste Kosovo doar dupa ce aceasta structura politica va fi recunoscuta de catre Belgrad. In concluzie, Romania sustine o solutie realista si sustenabila la fragilitatea statala si la lipsa de coeziune societala in Bosnia Herzegovina.”
Deci te doare capul, frate.. Nu ma mira ca raportul aproape ca nu mai poate fi gasit pe net.
There presently exists no truthful account of detainee transfer flights into Romania, and the reason for this situation is that the Romanian authorities probably do not want the truth to come out. – Dick Marty
Daca ati cumparat de curand un apartament cu 6 camere, sumar mobilat si cu niste sageti care indica toate in aceeasi directie, un anumit domn Dick Marty de la Consiliul Europei ar vrea sa vorbeasca cu dumneavoastra. Raportul din 2007 este aici, va intereseaza tot ce e scris de la pagina 40 incolo. Iar acest articol nu face decat sa confirme ceea ce se stia deja.
Departamentul pentru Lupta Antifrauda sau DLAF este organul de control al fondurilor europene pentru Romania. Am intrat de curiozitate pe site-ul institutiei pentru a vedea raportul din 2009. Site-ul spune ca raportarile se fac in februarie a fiecarui an (conform obligatiilor fata de OLAF, adica Biroul European de Lupta Antifrauda). Suntem in August 2010 si nu s-a publicat nimic pentru anul precedent.
Dupa cum se poate observa, un raport pe 2009 nu exista pe site-ul institutiei, dar cum suntem oameni inteligenti, am intrat pe site-ul OLAF si am gasit ceea ce cautam. Raportul generic este cel mai usor de citit, dar in anexe (numite working papers in 2009) se gasesc informatiile defalcate pentru fiecare stat membru. Nu sunt mare specialist in aceste probleme, de unde va si rog sa va uitati la anexele anexelor, ca sa spun asa, mai exact aici. Si sa incepem:
In perioada 2009, au existat 15 cazuri de frauda, din 59 de raportari. Suma totala a fost de 6,4 milioane de Euro.
Tot in 2009, in ceea ce priveste fondurile pre-aderare, au existat 196 de rapoarte de nereguli la OLAF, in total reprezentand 34 de milioane de Euro, din care 22,7 milioane de Euro urmeaza sa fie recuperati. Inseamna ca 11 milioane de Euro inca nu au fost.
In total, in perioada 2002-2009, Romania are raportate cele mai multe nereguli cu banii europeni, 1057 de cazuri in valoare de 93 de milioane de Euro, din care aproape 42 de milioane de Euro au fost recuperati. Cu alte cuvinte, in 2009, iar aici banuiesc ca nu vorbim numai de cazurile din 2009, care sunt relativ putine, si consideram si cazuri mai vechi, din anii precedenti, avem peste un sfert din banii dati de Uniunea Europeana inca de recuperat numai in 2009. Ceea ce vad, insa, in raportul OLAF (si nepublicat pe site-ul DLAF) este ca frauda fondurilor europene a crescut in 2009 de la 1,5 la aproape 6,5 de milioane de Euro, desi numarul cazurilor a scazut. Cu alte cuvinte, am inceput sa tragem sume ceva mai mari si sa furam mai mult.
In raportul DLAF din 2008, s-au raportat 129 de controale efectuate. “Comparativ cu anul precedent, cele 129 de controale deschise reprezinta o crestere cu 26% fata de numarul de verificari desfasurate în anul 2007 (103 cazuri). Au fost finalizate 106 cazuri, în crestere cu 19% fata de anul precedent, când au fost finalizate 87 de cazuri.”
Practic, in 2008, 84 de controale au fost finalizate si confirmate ca fiind fraude si/sau nereguli pe fonduri pre-aderare, desi raportul OLAF stipuleaza doar 75 de cazuri raportate, din care 27 sunt de frauda. In 2009 s-au raportat doar 59 de cazuri, din care doar 15 au reprezentat frauda, desi suma fondurilor fraudate este de 5 ori mai mare in 2009 decat in 2008. Cum e, deci? Inteleg ca DLAF si OLAF nu functioneaza in oglinda, apropo de raportari, ca sunt cazuri si controale ramase din anii precedenti sau inca nerezolvate, dar nu trebuie sa fii geniu ca sa vezi ca s-a facut mult mai putin in 2009 decat in 2008 si ca baietii n-au publicat nimic pe site-ul institutiei din motive care pot fi mult prea usor confundate cu nevoi politice.
In perioada 2007-2009, Romaniei i-au fost alocate 5,6 miliarde de Euro, rata de absorbtie fiind de 10,26%. Si in 2010 suntem in top. Si aici un alt articol pe tema.
Raportul Comisiei Europene ne cere patru lucruri:
- asigurarea unei proceduri judiciare mai transparente și mai eficiente, în special prin consolidarea capacității și răspunderii Consiliului Suprem al Magistraturii.
- instituirea, după cum a fost prevăzut, a unei agenții de integritate cu competențe de verificare a averii, a incompatibilităților și a potențialelor conflicte de interese, care să emită hotărâri cu caracter obligatoriu pe baza cărora să se poată aplica sancțiuni disuasive
- pe baza progreselor înregistrate până în prezent, continuarea realizării unor anchete profesionale și imparțiale în cazul sesizărilor de corupție la nivel înalt
- adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire și de luptă împotriva corupției, în special în administrația locală
Spre deosebire de situatia bulgarilor:
- adoptarea unor amendamente constitutionale care sa clarifice orice ambiguitate cu privire la independenta sistemului judiciar
- asigurarea unui proces al justitiei transparent si eficient prin adoptarea unui nou pachet de legi pe justitie, precum si a noului cod de procedura civila
- continuarea reformei sistemului judiciar pentru a creste profesionalismul si eficienta.
- mai multe investigatii non-partizane si profesioniste pe coruptia la nivel inalt
- mai multe masuri impotriva coruptiei in general, dar atentie sporita asupra celei frontaliere si locale
- implementarea unei strategii pentru lupta impotriva crimei organizate, concentrata pe delictele grave, spalarea banilor, precum si pe confiscarea sistematica a bunurilor ce apartin infractorilor
Raportul interimar pentru Bulgaria | Raportul interimar pentru Romania.
Daca va intereseaza o analiza la rece a societatii romanesti, va indemn sa cititi Raportul Departamentului de Stat american pe tema tarisoarei, accesibil aici, chiar in limba romana. Intra la categoria “frumoasa tara, pacat ca e locuita”.
Pe parcursul anului, reacţia ineficientă a guvernului la problema corupţiei a fost, în continuare, un punct central al criticilor publice, dezbaterii politice şi al analizei jurnalistice.
S-au făcut puţine progrese în cele 30 cazuri de corupţie în care sunt implicaţi foşti miniştri, miniştri secretari de stat şi parlamentari, în unele din cauza deciziei Parlamentului anterior de a stopa ancheta, a respingerii cazurilor de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a procesului judiciar complicat. Unul dintre cazuri a fost deschis în 2005, 9 în 2006 şi 5 în 2009.
ANI este autorizată să analizeze declaraţiile de avere anuale, dar nu şi conturile bancare sau alte bunuri ale persoanelor fizice, fără permisiunea acestora. Informaţiile anonime privind acumularea „nejustificată” de bunuri de către un oficial nu pot fi folosite drept motive de declanşare a anchetelor în absenţa deciziei sefului unei agenţii de a declanşa o anchetă din oficiu.
Au existat informaţii conform cărora autorităţile locale au îngreunat, ocazional, accesul jurnaliştilor, al ONG-urilor şi al publicului larg la informaţii publice care ar fi putut fi în detrimentul anumitor interese politice.
Si multe altele.
Am doua rapoarte, de fapt:
- Raportul Votewatch.eu despre activitatea generala a Parlamentului European, descarcabil aici.
- Raportul IPP pe ultima sesiune legislativa a Parlamentului Romaniei, descarcabil aici.
Per total, in Parlamentul European, eurodeputatii voteaza, in principal, de-a lungul liniilor trans-nationale, chiar intr-o masura mai mare decat in ultima legislatura. Competitia e mare intre stanga si dreapta politica pe teme precum mediul si libertatile civile. In acest sens, atrag atentia asupra speech-ului tinut de Gigi Becali, in favoarea politicii agrare comune, care s-a ales cu aplauze (!!), precum si asupra speech-ului Elenei Basescu pe tema SOFA (dau bani celui care o intreaba ce inseamna aia, in mintea ei) din Irak.
National, in raport, cinci din primii zece deputati ca prezenta sunt PDL, 2 PSD, unul de la UDMR si 2 de la minoritati. La Senat, in primii 10, ca prezenta, sunt 7 PDL-isti, un penelist si doi pesedisti. Cele mai putine initiative legislative la Camera le-a avug Gabriel Oprea (0, adica zero). La Senat apare codas, cu permisiunea dvs si fara votul meu, reprezentantul colegiului din care provin, marele si imbatabilul Sergiu Nicoalescu, impreuna cu 4 ilustri necunoscuti. Restul tabelelor le puteti citi si voi, ca mi-e lene sa dau cu copy/paste-ul.
Si da, cam asta e regula cu alesii. In tara sunt zero, in strainatate sunt fortati sa invete si sa asculte de altii. Ba chiar sunt aplaudati.
Ironica situatia in care un politician sustine legalizarea prostitutiei. Tabloida reactia presei, mai ales a televiziunilor de stiri, desi nu neasteptata. Discutia a fost deja aprinsa pe bloguri si-n presa, chiar nu mai are sens sa am o parere pe tema. N-as spune nimic nou. Sesizez doar excelenta ideii, in sine, a lansarii unor astfel de puncte de discutie in agenda publica si felul in care mass-media se arunca asupra lor, ca mai apoi sa-si caute deontologia pierduta prin buzunarele vreunui mogul. Nu apar comisia sau pe Basescu, consider chiar ca sugestiile publicate sunt, per total, indepartate si idealiste, dar trebuie sa aplaud gestul politic, puterea unor idei pe frontispiciul ipocriziei noastre comune.
Certareata si pricinoasa e societatea romaneasca, capabila sa vina cu pareri cat mai idioate pe absolut orice tema, numai sa fie intrebata. Pacat ca nu reactioneaza la fel si la vot, sarind sa-si dea cu parerea pe tema politicienilor care comanda astfel de rapoarte, care impun agende politice in scopuri de campanie. Fara sa fac din tantar armasar si recunocand faptul ca in cele 382 de pagini ale raportului nu se ascund doar atacuri la moralitatea dubioasa a poporului roman, astfel de propuneri se lovesc prea puternic de incapacitatea noastra de evolutie societala. Imi vine foarte usor sa ma radicalizez, sa cer schimbarea acum! Dar imi dau seama ca daca ne trezim cu 5000 de oameni in Piata Universitatii care refuza sa plece, care-si pun corturi, bannere, blocheaza circulatia si un oras intreg, tot n-am sti ce sa facem cu ei, cum sa-i tratam sau, poate cel mai important, daca sa ne alaturam lor, indiferent ce idei de bun simt ar prezenta.
Daca ar exista un buton de resetare al acestei societati, mi-e teama ca nu s-ar gasi romanul care sa-l apese pana la capat; iar o comisie prezidentiala, oricat de bine-intentionata, nici atat.
Alina Gorghiu a fost amabila sa-mi ofere un interviu cu o zi inaintea publicarii raportului final al comisiei de investigare al Ministrului Monica Iacob-Ridzi.
1. A fost una dintre cele mai destepte chestii din partea lui Olteanu sa te puna sefa comisiei. Femeie, tanara, fara contracte cu statul.. Crezi ca ai tras vreun beneficiu de imagine de pe urma acestei nebunii?
Cu întrebarea sunt de acord, cu ipoteza nu. Nu Olteanu, nu Tariceanu, nu Crin Antonescu m-au pus presedinta de Comisie. A fost o propunere a Grupului Parlamentar.
E o cutuma în PNL ca acela care genereaza un subiect, acela e desemnat comunicator. Si cum PNL a facut denuntul la Parchet si a depus la Biroul Permanent al Camerei Deputatilor cererea de aprobare a inceperii urmaririi penale impotriva Ministrului Monica Iacob Ridzi era firesc sa presedintele comisiei de la PNL.
Poate am câstigat ceva puncte la capitolul notorietate, dar nu-mi doream sa castig asta. Sunt un om asezat, cu expertiza în alte domenii, fara spirit justitiar si matur pentru aceasta Comisie. Imi sta ca un ghimpe în spate.
Daca de beneficiu de imagine nu sunt sigura, au început deja atacurile (mai mult sau mai putin) virulente la adresa mea. E un lucru pe care nu pot spune ca mi l-am asumat de la început, dar l-am asimilat ca un rau inerent pe parcursul desfasurarii activitatii Comisiei.
Pot sa te intreb daca tot simpatizant Lavinia Sandru ai ramas?
2. Sandru e actrita la origini, dar tot ii tremura mainile cand isi prezinta lucrarile la doctorat. Reactionam diferit in fata autoritatii. Consideri ca aceasta comisie a avut autoritate? Din partea cui?
Ce alunecos esti….nu-mi raspunzi la intrebare
Dar eu stiu care e adevarul!
Da, autoritatea a fost norocul Comisiei. Autoritatea nu i-a dat-o nimeni, si-a castigat-o. Si nu e o gluma, de la o zi la alta a crescut increderea opiniei publice in Comisie. De ce? Simplu: s-a muncit cu spor 8-10 ore pe zi si, in ciuda catorva momente de cearta jenanta, totul a fost discutie pe fondul problemei. Ti se pare ca se poate compara cu Comisia Nemirschi?
3. Ce ai fi facut tu in locul ei, punctual? DPDV al imaginii, de cand a inceput scandalul si pana acum? Nu empatizezi cu ea, macar la modul uman?
Nu erau multe lucruri de facut: mi-as fi dat demisia din functia de ministru în secunda 2. Asa as fi stins un scandal iminent; nu m-ar fi injurat pe la colturi jumatate din partid pentru ca trebuie sa imi ia apararea public.
Cat despre comunicare, la ministrul Ridzi nu a existat. Iar atunci când a inceput sa explice public ce s-a întamplat la minister ( fie la Cristoiu în emisiune, fie la Comisia de Ancheta) a venit extrem de nepregatita. Nu a putut raspunde nici macar la întrebarea „Cand a semnat contractele pentru Ziua Tineretului”.
Ca femeie mi se pare extrem de rau ca un om politic tanar trece prin asa ceva. Evident ca nu ma bucur si nici nu doresc nimanui sa fie în pozitia domniei sale. Cred ca ar fi fost mult mai usor dezamorsata criza daca isi dadea demisia.
PDL a fost luat pe nepregatit cu acest caz; nu si-au pus problema ca li se poate întâmpla si lor sa fie suspectati de germenii coruptiei.
4. Dar au disparut bani publici! Cum ar fi rezolvat demisia ta aceasta problema? Si revenind la realitate, e bine stiut din alte sisteme ca atunci cand cineva doreste sa ingroape un subiect, constituie o comisie. Revin la ceea ce sugeram si inainte, indiferent de greselile Ministrului Ridzi, esti sigura ca aceasta comisie are vreun fel de utilitate? Daca Ridzi demisiona, voi n-aveati ce sa mai faceti, plecati frumos in vacanta. Nu cumva e doar o modalitate de a scoate ceva imagine de justitiari tarzii si atat? Un fel de Don Quijotisti, asa?
Intrebari mai fun nu ai?
Nu au disparut bani publici! Au fost cheltuiti. Cum s-au cheltuit, legal sau sfidand legea, oportun sau cu nesimtire, asta vom trece in raportul final al Comisiei.
Gresesti flagrant cu un lucru: nu are nicio importanta daca doamna ministru isi da demisia sau nu. Orice solicitare de aprobare a inceperii urmaririi penale impotriva unui ministru, fost sau actual, care are si calitatea de deputat, se aproba de plenul Camerei. In cazul acesta, ca sa fiu foarte clara, chiar daca isi da demisia, tot continua activitatea Comisiei.
5. Toti fura. Nu exista contract facut cu statul fara cantec. De ce a cazut ea de proasta, pana la urma?
Am auzit asta si in declaratia lui Patriciu, care spunea ca nu e licitatie pe bune în Romania.
Nu sunt neaparat de acord, desi sunt constienta ca asta este perceptia publica.
Nu vreau sa sprijin scenariul ca cineva a vândut pontul presei. Cert este ca Tolontan si-a facut profesionist datoria. Il felicit sincer si pe aceasta cale.
6. Tii neaparat sa-l omori pe Basescu? Daca iese cu revolutie, cu razbel, cu Geoana Presedinte din cauza ta, ce te faci? Nu te simti un pic responsabila?
Habar nu am cum se ajunge de fiecare data la Basescu, orice am discuta. Chiar nu am politizat deloc Comisia asta; am incercat sa ma concentrez la fondul problemei: cum sunt cheltuiti banii publici!
Responsabila m-as simti doar daca nu as reusi ca presedinta a Comisiei sa prezint un raport final documentat, pertinent si echilibrat, fara tenta politica.
7. Fara tenta politica? Cum naibii sa fie fara tenta politica, esti Deputat, demnitar. Tocmai m-ai aburit timp de 5 intrebari, ai evitat complet raspunsul cel mai important. Nu suntem toti soldatei inregimentati, sa ne facem munca pe bucatica noastra si gata. Nu crezi ca exista vreo legatura intre Ridzi si Basescu? Nu exista, dupa parerea ta, niciun joc politic mai mare?
Dupa ce o sa citesti raportul Comisiei o sa-ti dai seama, daca nu ai facut-o pana acum, si de utilitatea ei, si de cat de atenta a fost la obiectul anchetei, si cat de riguros si apolitic a intocmit raportul. Nu inseamna ca te aburesc daca te faci ca nu intelegi raspunsurile mele.
Dar, ca sa fiu explicita, din nicio audiere nu s-a nascut vreo legatura cu Elena Basescu sau presedintele Basescu. Nu vad niciun joc politic mare, vad ca e o mare cloaca la MTS. Simplu ca buna ziua! Sau poate nu am eu vedere de ansamblu
8. Cam jumatate din initiativele tale legislative sunt cosemnate de PDL-isti. Ce urmaresti, de fapt? Te vad cam panicoasa in spatele mastii de politician. Daca faci vreo miscare gresita si e totul in zadar cu cariera ta politica?
Sunt în opozitie, remember?
Daca nu obtin sustinere pe proiectele mele legislative si de la alte partide, le fac degeaba. Cum reusesti tu sa vezi ceva la mine, în spatele omului politic Alina Gorghiu?
Eu cred ca sunt echilibrata, nu panicoasa, altfel nu as fi acceptat presedintia acestei Comisii. Eu imi dau seama ca tie iti plac oamenii mai agresivi, mai incisivi, mai colorati, dar eu am un discurs temperat.
Ce înseamna „in zadar”? Nu imi imaginez ca sunt vesnica in politica, nici nu este dezideratul meu. Un minim de decenta politica ma obliga sa-mi fac treaba OK în mandatul acesta.
Institutul Ovidiu Sincai are un raport asupra alegerilor europarlamentare. E pe fluxuri de vreo cateva zile bune, dar am zis sa-l pun si eu, intr-un tarziu, aici. E binisor scris, daca iei in seama faptul ca e nitel pesedist.
Sau cel putin asa spune acest studiu, facut de IREX cu fonduri de la USAID. Aflat via Dan. Faza e ca tara a scazut in scor din 2007. Pe romaneste: “Preferential legal treatment for state media, libel laws, and freedom of information fared poorly.”
Un articol din The Economist discută despre riscurile unui colaps financiar în Europa de Est, regiune în care vestul continentului a investit mult prea mult. Practic, ţări precum Germania şi Austria nu vor putea decât să ne ajute, în caz de criză, deşi acţiunile pe care le vor întreprinde variază de la ţară la ţară. Interesant că în aceeaşi zi în care autorităţile noastre încearcă ideea unui plan de accelerare a adoptării monedei Euro (Boc, cel puţin. Isărescu zice s-o lăsam aşa, că merge), revista ne spune că “adoptarea unilaterală sau accelerată a monedei Euro nu prea ar avea sens pentru… România”. Dar noi suntem plini de speranţe, că aşa-i frumos. Acuma, băieţii de la The Economist sunt finuţi şi nu ne pun pe tavă şi cealaltă mare bubă a noastră, adică problema corupţiei.
Două articole de astăzi se bat cap în cap pe această ultimă temă: În primul rând avem un articol scris de Jonathan Eyler-Wervepe blogul TPM, în care autorul prezintă situaţia la nivel regional, argumentând că, deşi percepţia publică asupra corupţiei continuă să fie proastă spre catastrofală, faptul că avem mai multe structuri de combatere a corupţiei decât alte ţări din vest şi că acestea funcţionează, dupa cum raporteaza ONG-ul Global Integrity, înseamnă că avem o presă ceva mai liberă şi ONG-uri care-şi fac datoria. Am ţinut să-l corectez pe domnul Eyler-Werve pe această temă, cel puţin în ceea ce priveşte România. Nu ştiu ce activitate au mai avut ONG-urile mari, de când am intrat în Uniunea Europeană şi acestea şi-au pierdut principalele surse de fonduri, la fel cum nu reţin să fi auzit sau văzut de vreo iniţiativă viabilă la nivel naţional, organizată de vreun astfel de tocător de bani non-statal. Iar în ceea ce priveşte presa, consider, în limita cunoştinţelor mele, că ceea ce vedem la televizor şi în ziare despre marii corupţi este un simplu joc de imagine şi anti-imagine între mogulii trusturilor de presă şi interesele lor politice. Ca să nu fiu acuzat de Băsescianism feroce, precizez faptul că a) asta e mai bine decât nimic şi că b) nu este treaba niciunui politician să critice presa într-o democraţie.
Al doilea articol ne spune ceva şi mai interesant: Un cetăţean european pe nume Herbert Bosch, care se întâmplă să fie Preşedintele Comisiei de Control Bugetar din Parlamentul European, se întreabă de ce a rămas, oare, Comisia cu impresia că n-a fost informată cum trebuie de către OLAF în ceea ce priveşte fondurile structurale destinate României. Şi faza haioasă este că nu a fost, pentru că, pentru a impresiona boborul cu numărul de violatori de fonduri europene, DLAF-ul românesc a raportat toate neregurile sub 1000 de Euro că fiind pe bune şi serioase, deşi OLAF-ul stabilise că acestea intră într-o categorie aparte. În plus, se prea poate ca DLAF-ul să fi raportat controlul a unor sume neintrate în economia românească, întorcând cifrele prin statistici interesante şi pozitive la adresă sa. E şi normal să-i sară ţândăra lui Bosch pe temă, când ştie că banii n-au intrat, de fapt, în proiecte, că noi îl păcălim la greu cu sumele intrate/controlate şi că mai trebuie să mai scoată şi bani din buzunar ca să ne salveze de la dezastru financiar, pe timp de criză. Şi când un politician austriac de stânga începe să facă urât pe la forurile internaţionale, stai şi te gândeşti ce vor să facă cei de dreapta, la ei acasă.
Dar să nu ne pierdem cumpătul! Vin fondurile europene, deşi cam târziu, o să ne fie un pic rău înainte să ne fie ceva mai bine, iar politicienii noştri vor fi aleşi în Parlamentul European pe bază de merit. Nu? Că doar ăştia suntem.
-MD
“Guvernul a adresat unele probleme legate de drepturile omului in acest an, dar, cu toate acestea, abuzurile continua. Exista rapoarte de hartuire din partea Politiei si a Jandarmeriei, tratarea proasta a detinutilor si a cetatenilor de etnie roma. Conditiile in inchisori raman proaste. Ramura judiciara nu detine increderea populatiei in ceea ce priveste aplicarea impartiala a justitiei. Restrictiile asupra libertatilor religioase continua sa reprezinta o ingrijorare serioasa din cauza legilor discriminatorii pe tema. Restituirea proprietatilor este un proces la fel de incet si Guvernul nu a facut pasi in directia returnarii bisericilor Greco-Catolice confiscate de catre comunisti in 1948. Coruptia ramane o problema extinsa si tara continua sa fie subiectul monitorizarii Comisiei Europene in ceea ce priveste progresele in reforma justitiei si a combaterii coruptiei. Continua sa apara rapoarte despre violenta si discriminarea impotriva femeilor si exista probleme majore in protectia drepturilor copiilor. Fiinte umane au fost traficate pentru exploatare sexuala, munca silita si pentru cersit. Neglijarea si asistenta inadecvata a persoanelor cu dizabilitati a reprezentat o problema. Chiar daca nu au existat rapoarte confirmate legate de violenta impotriva populatiei rrome, discriminarea pe scara larga a etniei a continuat sa fie o problema. Homosexualii sufera de discriminare sociala. Discriminarea impotriva persoanelor cu HIV/SIDA, mai ales a copiilor, a reprezentat o problema serioasa.”
Tradus de mine la repezeala, fragmentul face parte din introducerea raportului pe 2008 a Ambasadei Americane la Bucuresti pe tema drepturilor omului. Link aici. Vazut la P.
Cum se traduc pe romaneste, fratilor? Acvarii de gandire? Locatii de pansé-uri? Ma rog, avem si noi cateva, via acest raport al Foreign Policy Magazine. Singurul care intra in top 25 este Ludwig von Mises Institut (locul 12 mondial). In rest, cica avem in jur de 50.




