De multe ori am auzit teoria ca Traian Basescu se va intoarce ca Premier in viata politica, in 2012. Am combatut astfel de teorii, partial bazandu-ma pe propriile declaratii ale acestuia, dar si din parerea ca cei care lanseaza astfel de mesaje ori vor sa sublinieze caracterul dictatorial al omului, ori, pur si simplu, duc dorul unui alt fel de trecut. E acel trecut care accepta ideea ca Tariceanu a fost un Premier bun, ca ne era mai bine in 2005 decat acum si asa mai departe. Al dracului trecut, conteaza ceva mai mult cum il privesti, la cum iti imaginezi Romania intr-o situatie si mai incredibila, eventual sub Nastase, de exemplu. E ideea, practic, ca ne e rau sub Basescu, ca din pohtele lui s-au intamplat toate. Nu consider ideea pierduta complet in neant, ba chiar s-ar putea trage niste concluzii cauzale de toata frumusetea. Dominatia acestui om peste politica romaneasca este incontestabila. Insa cred ca am exagera daca i-am pune in carca totul. Fiecare dintre noi are o versiune a adevarului, pana la urma. Diferenta este ca acest om si-a impus-o pe a sa. Si a facut-o folosind o sumedenie de parghii, intr-o directie neclara pentru majoritatea noastra, penduland intre supravietuirea politica si incercarea de a intari statul si institutiile sale. Ca una a fost folosita ca motiv pentru alta, ca supravietuirea sa a fost luata prea in serios chiar si de el, nu stiu, dar asta e parerea mea, pusa in fata unui Presedinte pe cale sa devina lame duck in propriul partid.
Spun asta deoarece exista doua mari optiuni pe masa, din cate vad. Vad deja alternative legate de dezvoltarea unui nou partid, de transformarea UNPR-ului in ceva mai mare, in masura in care acesta poate functiona cu un lider gen Oprea, in penumbra, si cu un sefulet mai vizibil si prietenos electoratului la microfoane. Tocmai acest gen de gandire tradeaza si dorinta unora pentru cum ar trebui sa arate PDL-ul, cu un Boc dezumflat si trimis acasa si un secund pus pe treaba, intr-o a doua varianta. Exista o paralela perversa intre dorinta aceasta ca lucrurile sa fi fost altfel, de la primul draga Stolo incoace, de a avea un tatuca adecvat si un Premier care sa rupa. Basescu a rupt ca Presedinte, folosind partidul, punand Constitutia in cap si spunand, tot timpul, ca institutiile statului fac si desfac. Asta este ori cea mai mare ipocrizie din istoria post-decembrista, tocmai pentru ca se leaga de o speranta anti-pesedista avuta de multi dintre noi, ori tarasenia de tranzitie a unui om care se merita mai degraba in perioada 1996-2000 decat acum, in secolul XXI. Si iertati-ma, dar consider ca vorbim, mai degraba, de cea de-a doua varianta.
Nu va mai plictisesc cu ideile mele apropo de ce societate chinuita suntem. Le stiti cu totii. Spun doar ca unii oameni si-au pus in cap, din ce vad in presa si nimic mai mult, sa si-l doreasca pe Basescu Premier, daca o mai putea, cu noi alegeri si asa mai departe. Continua sa mi se para o idee cretina, care tradeaza degringolada din varful partidului. Omul nu e chiar rata bleaga si nu va cobori dintr-o pozitie de putere pe care a modelat-o intr-o masura foarte mare tocmai acum, de dragul PDL-ului. Ba, din contra, asa cum a spus si in ultimul interviu televizat, chiar asteapta cu nerabdare o solutie politica din interiorul partidului. Solutia unor alegeri anticipate va exista pe masa negocierilor strict ca sperietoare, atunci cand partidul va claca.
Nu stiu ce sa spun, sincer. Pe de-o parte, imi simt votul practic anulat, iar pe de alta parte ma intreb cat de sado-masochist trebuie sa fie domnul Boc in a accepta aceasta provocare aproape sinucigasa. Nu vroiam pompierul, vroiam un alt prost, orice prost, numai asta sa nu fie. Emil Boc porneste la drum cu niste asteptari enorme din partea celor care l-au votat pe Traian Basescu. Trebuie sa se detaseze de imaginea de trompetist al Presedintelui si trebuie sa gandeasca inainte sa execute. Cum ma indoiesc ca aceste lucruri se vor intampla, nu pot decat sa astept inca un an de sacrificiu executiv. Sa Bociti bine, deci, v-ati facut-o cu mana voastra!
Cred ca e cel mai important detaliu din aceasta stire:
Democrat-liberalii au facut referire la acordul semnat de PNL cu PSD iar liberalii la randul lor au ironizat continuarea guvernarii Boc, relateaza Mediafax.
Ridicol, daca stam sa ne gandim: O majoritate transparenta in Parlament propune un Premier, se loveste de zidul Constitutiei, care spune ca Presedintele supune numele la votul organului legislativ. Din fite de campanie, majoritatea il trece prin Parlament oricum, chiar daca actul nu cara cu el niciun pic de greutate efectiva. Asta in timp ce Presedintele cere avizul Parlamentului pentru un referendum, chiar daca zidul aceleiasi Constitutii sus-amintite spune ca procedura e cu totul alta. Da, ne aflam in campanie! Dar e ridicol sa vezi ambele parti folosind un document dupa bunul plac, in functie de nevoile politice ale momentului. Si sa ne intelegem: consider ideea Parlamentului unicameral una buna, dar nu-i vad pe alesii nostri facand vreun pas in acea directie, chiar si la comanda politica. In acelasi fel in care nu-l vad pe alde’ Johannis sau Iohannis Premier vreodata.
Pe scurt, Klaus Johannis a plecat acasa fara sa fi intrat in gratiile lui Traian Basescu. Presedintele a desemnat un cetatean necunoscut de opinia publica, un tehnocrat, jucand opozitia tocmai cu cartile ei. Prost gandit de domnii Geoana si Antonescu, sa se duca la Basescu cu o singura optiune si sa bata cu pumnul in masa.
Urmatoarele saptamani sunt decisive pentru Traian Basescu. Daca ingenuncheaza Parlamentul si-si trece cabinetul Croitoru, atunci alegerile sunt, practic, castigate. In acest scop inteleg ca foloseste si amenintarea cu un urmator Premier politic. Este, in mod clar, un mic santaj din partea lui Basescu, desi este gresit inteles. Domnul Basescu nu santajeaza partidele politice cu Catalin Croitoru, ci cu Monica Macovei!
Mi-e mult mai usor sa argumentez impotriva prostiilor scrise in Constitutie decat sa iau partea cuiva in toata criza politica. Da, Presedintele desemneaza Premierul, atunci cand niciun partid politic nu are majoritate parlamentara. Asta-i litera legii, cu asta marsam. In acelasi timp exista un dublu standard in joc aici, in sensul ca, daca mai multe partide formeaza o majoritate clara si propun un Prim Ministru, numirea altei persoane de catre Presedinte nu poate sa sugereze decat egoism politic. Ca domnul Basescu e gata sa moara cu Constitutia in mana nu transmite decat situatia imposibila in care se afla, capabil doar sa blocheze misculatiile politice ale celorlalte partide. Si temporar.
Domnul Klaus Johannis este incorect prezentat drept omul providential. Deodata, toate partidele politice sunt de acord, confirmand, practic, ura comuna fata de Traian Basescu. Nimic nou aici, desi rar s-a intamplat sa vad asa ceva pe scena politica romaneasca, trei partide politice ridica in slavi un cetatean ca fiind a doua venire a lui Iisus. Faptul ca se grabesc s-o faca, doar doar sa castige alegerile, ridica mari semne de intrebare apropo de interesul lor fata de tara pe termen lung. Ca domnul Antonescu simte nevoia unui Premier de tandem electoral tradeaza nevoia unor procente in plus. Ca domnul Geoana nu stie ce sa faca decat sa se lege la locomotiva aceasta este, din nou, nesurprinzator. Pe undeva, probabil, doreste sa plateasca datoria aceea de 25000 de Euro pentru specialistii romani intorsi din strainatate. Intreg jocul acesta politicianist sapa la increderea electoratului PDL in Traian Basescu. Risca sa-l radicalizeze.
In tot acest circ, domnul Johannis isi joaca marea sa carte cu mult calm. Aparent, este politicianul echidistant, cerebral si independent. Dar este mai degraba ardelean decat neamt, mai degraba roman decat german. Si zic asta pentru ca niciun neamt nu s-ar lasa pus in varful unui grup de interese care-si doreste o victorie politica, pe termen scurt, doar cu promisiunea unei probabile ramaneri la putere peste 40 de zile. La fel cum niciun Presedinte cu interesul national in minte nu ar ignora o majoritate deja-creata in numirea unui Premier, doar pentru a-si pastra autoritatea nestirbita in pragul unor alegeri. Si totul din cauza unei Constitutii proaste.
Nu ramane decat sa speram ca domnul Basescu desemneaza …bine!
Un mic widget care aduna fluxurile de pe twitter pe tema lui #johannis si stirile despre el de pe net + bloage.
Continue reading »
A fost cel mai bun speech al lui Boc, cel dinaintea votului de cenzura. Fara niciun dubiu, omul a spus tot ce avea pe suflet, a glasuit disperat replicile politicianiste si s-a batut cu pumnul in piept pe legile trecute, parand, pentru prima data, cu adevarat credibil. E interesant de vazut cum, atunci cand cutitul ajunge la os, umanitatea politicianului devine evidenta. Ori domnul Boc, din acest punct de vedere, si-a vazut moartea politica cu ceva bravura. Nu stiu care ii va fi viitorul, inteleg ca tot el tinde sa fie cerut de catre PD-L, dar consider ca aceasta optiune ar fi de prost augur pentru candidatura lui Traian Basescu. A fost, dupa parerea mea, singura solutie sigura pentru Presedinte dupa retragerea lui Stolojan, un om care sa duca inspre succes, intr-un timp cat mai scurt, visele politice ale celui care reprezinta, deasupra tuturor, PDL-ul. Ca realizarile sunt de dezbatut, ca legile au fost scrise pe genunchi si ca sistemul, in fapt, nu s-a schimbat cu nimic sunt toate puncte valabile. Dar nu poate nimeni sa-i rapeasca acestui diminutiv politician dorinta de reforma a statului, chiar daca aceasta nu s-a fructificat la niste standarde demne de o democratie a secolului XXI.
Ce urmeaza este greu de prevazut, in masura in care tot prezidentialele reprezinta adevaratul endgame al acestor jocuri politice. Din acest punct de vedere, chiar nu conteaza cine va fi urmatorul Premier, oricat s-ar zbate domnul Basescu sa impuna vreun fel de aparenta continuitate politica asupra executivului. Ideea tehnocratilor este ipocrita si stupida! Adica n-ati putut sa-i alegeti pe vreme de criza, dar pentru 3 luni nenorocite nu strica? Da-ti-o dracului de treaba! Iar felul in care domnul Johannis a sarit direct in masina spre Bucuresti si si-a manifestat disponibilitatea de a deveni Prim Ministru ii castiga, cel putin in mintea mea, o palma politica de proportii care sa-l zboare direct din Cotroceni si Bucuresti, inapoi in Sibiul natal. Mi s-a parut de prost gust si extrem de arogant!
Lasand aceste aspecte la o parte, ignor continua lupta a sustinatorilor PDL-ului de a-l transforma pe domnul Basescu intr-un fel de Kissinger al vremurilor noastre, pregatit pentru orice optiune si intotdeauna cu un pas inaintea opozitiei sale politice. Nu a castigat nimic din aceasta situatie. Ba mai mult, i s-a luat! Daramarea Guvernului Boc i-a ras domnului Basescu cateva procente bune si numai un adevarat miracol l-ar mai putea salva in Decembrie, din acest moment.Fortarea unui continuitati cu Boc III ar fi o greseala majora.
Catavencii publica astazi zvonurile unui al doilea mare scenariu, dupa ideea ca Basescu nu ar mai candida. In esenta, este vorba de prezentarea lui Traian Basescu drept candidatului PSD-PDL la alegerile urmatoare, cu Geoana Premier. Ma gandesc ca aceasta optiune s-ar pupa cu ideea candidaturii lui Sorin Oprescu, tot ca independent, dar reprezentand aripa PSD-Iliescu, care de ceva vreme tipa impotriva guvernarii comune. Sincer, nu-l prea vad pe Geoana acceptand ideea, ca sa nu mai vorbim de grosul membrilor din ambele partide, tocmai pentru ca ar evidentia problemele acute pe care le are partidul rosu in toata aceasta poveste. In plus, nu justifica exercitiul EBa, decat, poate, in sensul unui masiv vot negativ aplicat oricarui contracandidat basescian. Pana si Shakespeare s-ar minuna de scenarita de care suferim, zau.
As vrea sa impartasesc cu boieri dumneavoastra trei lucruri care mi-au atras atentia saptamana asta, cumva paralele cu toata nebunia aferenta ministerelor.
Continue reading »
Singura justificare a evenimentelor de astazi drept planuri urzite de Traian Basescu ar reprezenta dorinta acestuia de a candida din partea PSD-ului la alegerile de anul viitor. Cum deja o luam pe aratura cu o astfel de optiune, nu putem sa-l acuzam pe Presedinte de altceva decat, eventual, cunoasterea prealabila a situatiei. Ori asta tine de banal: Normal ca a stiut dinainte ca Theodor Stolojan renunta la postul de Premier! Dar nu a pregatit actul, in sine, cu Machiavelli si Sun Tzu sub perna.
Continue reading »
Chiar ironic, daca stai sa te gandesti: Esti vazut drept tehnocratul lui Peste Prajit, ocupat de sferele inalte ale economiei mondiale si alte prostioare de gen. Si, atunci cand ajungi la putere, esti primul care taie cascavalul in favoarea ta. Ori asta nu se accepta. S-a terminat cariera sa politica, din acest moment, chiar nu mai are sens sa ne pierdem timpul analizand motivatiile care au stat la baza plecarii sale. Tot ce e important de retinut este ca nu se trece peste Basescu si acele anexe cvasi-secrete din protocolul PDL-PSD. Ca o fi Emil Boc noul Premier… ma rog. No comment pe tema pana diseara.
Costi Rogozanu scrie cum “absenta de la guvernare a UDMR e.. o urma a imoralitatii lipirii PDL de PSD.” Cica e vorba de ciolan. Asa si? Ungurii n-ar fi vrut si ei ciolanul? Care-i diferenta, pana la urma? Aproape constanta prezenta a UDMR-ului la putere in ultimele cicluri electorale cu orice partid majoritar care s-ar fi intamplat sa ajunga acolo, nu reprezinta imoralitate? Are UDMR-ul vreun set de valori in ceea ce priveste ideologia politica, cu exceptia faptului ca se identifica cu minoritatea pe care o reprezinta? Adica acuzi de imoralitate doua partide care nu l-au acceptat la ciolan pe unul mic si mult mai imoral? Haideti sa nu ne aia pe noi.
Da, reprezinta o minoritate. Dar asta nu inseamna ca lipsa lor de la guvernare aduce vreun prejudiciu majoritatii. In niciun caz unul de moralitate. Acea posibilitate a disparut in secunda in care UDMR-ul a cerut ciolanul puterii.
-MD
Cica pe Geoana il asteapta o restructurare creativa, odata cu criza economica, pentru a-i lasa locul lui Mitrea. La fel si pe Tariceanu. Nu in ultimul rand, Marko Bela risca sa-si cam piarda functia in partid. Acum, nu cred o iota pana nu se intampla, dar stau sa ma gandesc ca dintre cei trei lideri de partid, cel putin unul tot isi va pierde fotoliul in viitorul apropiat.
Continue reading »
