Un ziar vechi de 146 de ani, Seattle PI, si-a inchis publicarea anul trecut, majoritatea angajatilor fiind pastrati pentru varianta online. Los Angeles Times are un articol foarte interesant pe care va invit sa-l cititi aici. Pe scurt, baietii s-au descurcat surprinzator de bine, site-ul intrand, incet, incet, daca nu in profit, macar pe drumul spre ceva decent.

Povestea Seattle PI mi-a adus aminte de problemele presarilor romani si de mutarea unora dintre ziaristi in online. Orice ziar serios din Romania dispune, in clipa de fata, de o varianta digitala. Continutul difera, desi in majoritatea cazurilor este vorba doar de o copie a continutului scris. Din acest punct de vedere, articolele aparute pe site-uri in ziua precedenta publicarii au reprezentat o problema pentru publicatii. Trecand peste senzatia pe care ti-o da un ziar tiparit in maini, experienta inegalata de mediul digital, s-a format impresia ca presa romaneasca poate exista in online fara probleme, continutul fiind accesibil gratuit si fara complicatii. Vorbim, totusi, de un 10% din populatia cu acces la internet, ceea ce, la numarul publicatiilor romanesti accesibile online, nu reprezinta cifre extraordinare taiate din vanzari. Dar accesul la internet a largit caile spre sursele de informare si a transformat consumul de informatii dintr-un bun in mana cartelului guvernat de trusturile de presa intr-unul subiectiv, individual si, de multe ori, tabloid.

In toata aceasta evolutie a presei scrise, in care mediul tiparit a inceput sa contina si elemente complementare internaute, Romania a simtit efectele crizei economice si politice din ultimii ani. Ziaristi au fost dati afara, trusturi de presa au fost reduse la cateva titluri principale, au aparut un numar de efecte ale unei societati ultra-politizate si saracite. Poate cel mai interesant efect, insa, au reprezentat-o site-urile de stiri dezvoltate de jurnalisti, blogurile colective si eforturile comune ale unei tagme tarate, de mult prea multe ori, prin noroiul tranzitiei.

Imi place look-ul Impact News, aud de bine despre Ziarul Deschis si imi place ideea Voxpublica, desi nu pot spune ca-mi place si directia pe care o ia site-ul. Nu uit de Hotnews sau de Ziare.com, bineinteles, desi ultimul exemplu are o istorie ceva mai lunga si diferita de aceste start-up-uri pur ziaristice. As mai adauga, poate, initiativa noastra cu Leacul Durerii, care este un format ceva mai larg. Parteneriatul presaro-bloggeresc merge, in principiu, in masura in care ziaristii sunt mai atehnici decat Papa, iar bloggerii au ceva mai putine scrupule si standarde jurnalistice decat cel mai jegos tabloid. Ceea ce se observa, insa, tocmai din aceste parteneriate, este ca, in general, site-urile sunt curatele, continutul deloc neinteresant, iar oamenii par sa se inteleaga intre ei. Si asta deschide un capitol nou, din punctul meu de vedere, in felul in care informatia este consumata. Nu m-as duce atat de departe incat sa spun ca va schimba, neaparat, presa. Ziarele vor ramane ziare in Romania pentru cel putin 20 de ani, oricat de putine ar ramane. Dar miscarea consumatorilor de informatii inspre online, tabloidizarea continua a presei in cautarea de forme noi de prezentare si marirea numarului de bloggeri-comentatori vor schimba enorm piata. Vedem niste mici pasi, probabil sortiti pieirii, cu aceste start-up-uri. Dar nisa va creste.

Edit: N-am uitat de Kiseleff, Madame Blogary si de zecile de bloguri de ziaristi. Ma refer in articol la site-uri de stiri pornite de ziaristi, cumva diferite de bloguri comune ale unor jurnalisti. Tehnic vorbind, aproape ca nu exista diferenta. Practic, cu site-urile se incearca ceva mai mult.