Nu caut scuze pentru parerile mele politice, dar as dori sa subliniez faptul ca, intr-un an de zile de cand Codex-ul exista, nu am moderat mai mult de 1% dintre cele aproape 6500 de comentarii postate pe el. Ideea acestui blog a fost una de unire a diferitelor pareri politice intr-un forum inteligent de discutie, nu de tonomatizare a discursului politic pe linii partizane. Nu spun ca sunt sfant, nu spun ca nu gresesc sau ca nu am fost prost informat in scrierea unora dintre articole. Blogul politic, pentru mine, este un instrument ciudat de comunicare, in masura in care incerci sa atragi pareri centriste si de bun simt dintr-o mare de prozelitism partizan. Tot sub aceeasi umbrela, nu castigi nimic din moderarea unor comentarii, oricat ar fi acestea de stupide. In general si sub regula bunului simt, trebuie sa lasi oamenii sa se exprime liber, fara sa crezi ca astfel de pareri aduc deservicii imaginii tale. Este o aberatie strigatoare la cer, mai ales in ceea ce priveste blogurile politice, cu traficul lor redus, sa generezi imaginea unui comunicator prin cenzura. Nu am scopuri politice cu acest blog, ba chiar pot spune ca imi poate aduce deservicii, din anumite puncte de vedere. Dar principiul comentariilor libere ramane, atata timp cat eu insumi nu calc in ridicol sau ipocrizie.
Scriu aceste randuri cu gandul la acea intrebare pusa de mine acum cateva articole, mai exact definirea celor mai stupide bloguri politice. Acestea exista, oricata concordie ar fi generata, mai nou, in principiul “fiecare cu curtea lui”. Am impresia, uneori, ca blogosfera politica romaneasca s-a atomizat pe liniile politice impuse de altii, ca exista din ce in ce mai putini oameni care vor doar sa-si exprime parerile, oricat de cretine, intr-un spatiu public. Si nu ma intelegeti gresit, monitorizand blogosfera am dat si peste cativa nou-aparuti cat se poate de okay (La Coltu’ Strazii si Blog de Analist Politic fiind doar doua exemple). Vad, doar, ca ne atasam structurilor deja-existente, polilor de influenta deja stabiliti. Exista 15-20 de bloguri mari in structura asta cvasi-inventata si pur nominala care se numeste “blogosfera politica”, pagini de internet care par sa determine prin influenta atat agenda cat si pozitionarea altora in jurul ideilor. Cei mici sunt ignorati, cei mari ridicati in slavi, iar traficul ne e icoana.
Mai cu talent.
-MD
Loading ...
Nu cred ca e asa, cred ca suntem doar la inceput, aia mari nici nu au aparut, suntem doar cetateni fara absolut nicio influenta in lumea politica, cainii latra, caravana trece. Oricum lucrarea ta este varful icebergului si merita sa mergi inainte.
Dan Selaru a publicat articolul O nouă societate
studiul meu apropo de bloguri se cam apropie de sfarsit, avand in vedere faptul ca partea ramasa din doctorat va tine mai mult de blogurile ziaristilor si de mass-media decat de restul comentatorilor.. dar multumesc
În primul rând, mulţumesc pentru aprecierea adresată blog.ului meu
În al doilea rând, mă îndoiesc că un blog politic mic sau mare (sau o blogosferă politică matură) ar putea avea vreodată un cuvânt de spus în politica românească. Întotdeauna vom fi luaţi în seamă doar de prieteni şi de cei care sunt deja de acord cu ideile pe care le exprimăm.
Deşi ne place să credem că exprimăm păreri interesante sau că suntem mai mult sau mai puţin obiectivi, în condiţiile actuale, efectul încercărilor noatre este cvasinul.
skortzy, imi pare rau, dar nu este adevarat. chiar si intr-o forma cat se poate de mica si de nisa, blogosfera si blogurile au influenta asupra discursului public.
Asa sa ne ajute D-zeu. Amin!
)
@Mihnea: Cine sunt eu să contrazic pe cineva care îşi face doctoratul din chestia asta?
Totuşi, dacă lucrurile stau aşa, aştept să văd efecte un pic mai vizibile şi pentru neiniţiaţi.
tu n-ai vazut pana acum articolele care citeaza blogurile politicienilor? scandalurile pornite de pe internet? faptul ca primul lucru facut de tariceanu, dupa iesirea de la putere, a fost sa-si puna fosta purtatoare de cuvant la bloggerit impreuna cu el? astea ce sunt, nu sunt influente?
m
E o mare diferenta intre blogul unui politician cunoscut si blogul unuia ca mine. Omului ii e mai simplu sa scrie acolo decat sa faca o conferinta de presa. Dar, indiferent cum ar fi fost exprimata parerea lui, ea ar fi fost preluata.
Cei care influenteaza de pe net mai au si o alta pozitie in societate (politician, ziarist, “vedeta TV” etc.), iar scandalurile de pe net pornesc de la astfel de persoane din simplu motiv ca persoanele “obisnuite” nu au cum sa detina informatiile care sa fie samanta scandalurilor.
O sa mai treaca mult pana cand vor fi citate chestii care apar pe blog-urile unora care sunt doar blogger-i.
da, ai dreptate, depinde de blog. dar mediul trebuie luat in sine, nu ca si colectie de indivizi. cine a dat in mine ieri, ca politician? cotidianul, nu Icsulescu’.
exemple am multe, dar trebuie puse intr-un format lung si subliniind niste chestii care nu sunt chiar publice. si oricum, ti-ai facut blog ca sa-ti dai cu parerea, din pasiune pentru politica. oamenii te citesc. punct.
Cine face efortul de a deschide şi menţine un blog doreşte să fie auzit. Cred că sunt excepţii cazurile celor scriu doar pentru ei. Conţinutul este filtrat, aşa cum era pe vremuri cel al memoriilor sau jurnalelor scrise cu ideea că vor fi publicate.
În cazul particular al blogurilor politice (politică sau politici), intenţia e şi de a influenţa, de a schimba ce se întâmplă în jur. Un argument este şi că majoritatea blogurilor politice sunt critice. Avem aici şi categoria blogurilor ce vor să manipuleze, să pună în spaţiul public nişte informaţii ce nu pot fi transmise altfel, răspândaci cu voie sau fără voie, dar să nu intrăm în discuţia asta.
Nu cred că s-a ajuns la masa critică de cetăţeni ce se informează din bloguri pentru a face diferenţa, dar suntem pe drumul cel bun. De unde şi afluenţa de politicieni cu blog, care politicieni fac şi ei ce pot, comunică, că e ieftin.
Partizanatul (politic) îl găsesc explicabil. Prefer un partizanat asumat unei neutralităţi mincinoase. Cea din urmă însă e mai larg răspândită. Dar pot să filtrez şi singur.
Problema spinoasă e goana după audienţă, măsurată cantitativ, în trafic, şi nu oricum, ci repede. Aş numi-o defect de societate: visul succesului rapid (lovitura norocoasă, recunoaşterea instantanee a genialităţii, spune-i cum vrei) s-a răspândit uimitor de iute în România. Sunt tot mai mulţi cei ce au răbdare să construiască o carieră, în orice domeniu, să o iei încet, de jos, cum se cuvine. În politică să faci muncă de campanie, consiliere, muncă de partid, alegeri locale, şi apoi alegeri generale şi ministru; în cercetare să faci teren sau asistenţă în laborator înainte de a te numi expert; şi aşa mai departe. Doar că prea mulţi acceptă orice fel de compromisuri pentru a-şi atinge visul. De ce ar fi altfel pe blog?
Hai că m-am luat cu vorba. Mulţumiri de aprecieri, din nou.
Ovidiu a publicat articolul Tăriceanu care scrie
ai perfecta dreptate, insa trebuie sa ne uitam si la ceea ce trebuie sa faci cand o iei de jos. nu e ca si cand ai invata altceva decat caratul mapei unuia sau altuia.
Cred ca trebe sa nu supraapreciem rolul blogosferei politice, nu e mai buna sau mai slaba decat politica noastra. Oricum dupa o efervescenta blogopatica de fro 2-3 ani vine si o calmare, in plus probabil ca deja alte elemente de social media vor fi la moda in scurt timp.
Blogul nu mai e blog, blogul se transforma.
Am intrat si eu pe blog politic al unei persoane care face parte din guvern.
Ce am vazut acolo e un forum in toata regula cu comentarii mai mult sau mai putin la subiect.
eu nu îmi pierd vremea nici cu blogul elenei udrea, la care intuiesc că se referă gabi, nici cu alte bloguri.
mai demult citeam cum merge năstase cu bomboneii lui la bazin în bucureşti. sau despre vacanţa lui prin ţările nordice.
m-am scârbit până peste cap de bloguri politice. oricum, toţi sunt nişte corupţi.
părerea mea e că mihnea face o treabă bună, dar într-o oarecare măsură, inutilă. adică, sunt mulţi care ar putea găsi utile informaţiile de pe codex politic, însă aceia nici măcar nu bănuiesc existenţa site-ului.
să te bage politicienii în seamă ca bloger? asta e cam hilar! politicienii te bagă în seamă în două cazuri:
1) dacă vii cu caşcaval;
2) dacă eşti rudă, cunoştinţă şi în acelaşi timp lacheu;