Răzvan Serbu a lansat site-ul BaniPePost, un serviciu care permite bloggerilor să obţină fonduri din blogging. Citez: “BaniPePost.com este un serviciu ce va facilita legătura între companii şi bloggeri. Acest serviciu, este practic o formă românească pentru mult mai celebrul Pay-Per-Post ce funcţionează cu succes pentru blogurile de limbă engleza.” I-am urat lui Răzvan tot norocul din lume cu acest serviciu, ştiind că va avea nevoie de el. Site-ul anunţă faptul că primii 100 de bloggeri deja s-au înscris, ceea ce este îmbucurător, dar consider că va avea de escaladat nişte obstacole imense, dacă doreşte succesul afacerii. De asemenea, un astfel de efort ridică întrebarea -normală şi logică, de altfel- dacă s-ar putea copia modelul şi în lumea blogurilor politice.
În primul rând vorbim despre problema barierei de limbă. Această este imensă, din punctul de vedere al utilizatorilor români. Câţi oameni cunoaşteţi care folosesc Reddit sau Digg, de exemplu? Sunt servicii care ar aduce un influx masiv de vizitatori oricărei postări cu importanţă. Cum poţi adăuga tag-uri Technorati la postări în română şi ce folos ar avea acest lucru? Nu vorbim aici de trafic gol sau agregat, de ideea că primesc 10,000 de vizite pe zi, dar am doar 20 de oameni care-mi citesc un articol. Ori monetizarea unui blog tocmai de la acest aspect porneşte. Limba noastră cea dulce şi frumoasă ne omoară pe toţi, în sensul că piaţa de internet din România este încă mult prea mică pentru a reprezenta o sursă serioasă de venit. Vorbim aici de bloggeri şi de faptul că, în ciuda faptului că reclamele sunt vândute la preţuri vestice, pieţele de nişă sunt, practic, inexistente. Mai vorbim şi de faptul că există foarte puţine poveşti de succes, iar cei care au avut succes au trebuit să devină generalişti şi tabloizi.
Şi atunci de ce face Răzvan asta? Pentru că e mai uşor să copiezi o formulă de succes din afară decât să aştepţi ca aceasta să vină şi în România sau pentru români. Pentru că preţurile de reclamă sunt vestice, iar profitul bloggerilor, într-o piaţă locală, ar fi mult mai mare decât la PayPerPost sau la oricare altul dintre serviciile similare din străinătate. Repet: Nu ai cum să scoţi bani foarte mulţi dacă scrii în romană. Iar serviciul oferit de Răzvan tocmai cu asta te ajută şi standardizează o piaţă încă haotică şi de multe ori ridicolă în cerinţele sale.
Se presupune că bloggerul îşi face nişă şi că prin acea nişă îşi atrage cititori, că dacă identifici nevoia unui produs pe acea nişă atunci îl poţi şi marketa (scuzaţi anglicismul) acelor oameni. Toate bune şi frumoase, dar în România vorbim de măgarii făcute la tot pasul, de măgări care le acceptă şi de firme sau corporaţii dubioase care le susţin.
Nu ştiu cât s-ar putea ‘traduce’ conceptul în domeniul politic. Bloggeri care să scrie pe bani de la partid sau politician există, deşi majoritatea o fac din pură pasiune. În plus, chiar vorbim de o super-nişă, iar rezultatele încă nu pot fi cuantificate (e.g. câţi dintre cei care au văzut o reclamă pe net, indiferent de natură ei, s-au şi dus la vot). Mă rog, nu pun la socoteală ziariştii cu bloguri, aceştia sunt o specie aparte şi fac propriile lor compromisuri în materie de cine-i plăteşte şi ce scot pe gură/ziar/tv/blog. Politică e altfel şi ţine prea mult de anumite stări la nivel ‘macro-popular’. Poţi, în cel mai bun caz, să educi electoratul pe vreo temă de importanţă, nu să-l şi îndrepţi înspre cabina de vot. Dacă eforturi sincere şi serioase, precum cel al lui Răzvan, vor avea succes, atunci şi piaţă va creşte şi, odată cu ea, posibilitatea de a face bani din blogging politic. Exemple există în străinătate, dar mai întâi informaţia trebuie să fie organizată în vreun fel, structurată de actori independenţi şi obiectivi. Ori acest lucru nu există, încă, în ţară.
Să sperăm că Răzvan va reuşi, totuşi. Măcar la modul generalist de blogging, ar ajuta tare mult câteva feţe noi care să le dea celor vechi un pic peste bot.
-MD
Loading ...